Macrou cu lămâie în sos de roșii – Salvează rețeta pentru Buna Vestire, când se mănâncă pește

Ti-am pregatit o reteta delicioasa cu macrou in sos de rosii, sigur te vei linge pe degete de placere!

Ingrediente: 4 bucati peste macrou, 4 linguri ulei, 1 bucata lamaie, 4 bucati rosii (pulpa pasata), piper si sare dupa gust, 150 ml apa, 1 lingurita amidon, 2-3 fire patrunjel, 1 bucata ceapa rosie.

Cum se prepară?

Pestele se spala, se curata de intestine si se portioneaza in bucati potrivite. Lamaia se taie felii subtiri si se introduce in fiecare bucata de peste.Ceapa se taie marunt si se caleste in ulei timp de 2-3 minute.

Adaugam pulpa de rosii si se continua fierberea maxim 10 minute.

Sosul obtinut se amesteca cu amidonul dizolvat in apa.Adaugam sare, piper dupa gust apoi il turnam intr-o tava.

Asezam bucatile de peste in sos si introducem tava in cuptorul preincalzit (la 160 grade Celsius) pentru 25-30 min. Se presara cu patrunjel maruntit si se serveste.

Poftă bună!

Ai copilărit în anii ’80? Îți mai aduci aminte cu ce era sendvişul pe care îl primeai când mergeai la școală?

Dacă aţi copilărit în anii ‘80, probabil vi s-a întâmplat nu o dată ca părinţii să vă trimită la şcoală cu două căni de ceai în stomac (sau cu două căni de salam de Sibiu, cum spunea un banc celebru la vremea aia) şi un şendviş anemic în ghiozdan. Cu ce era sendvişul ăla? Cu ce se găsea – adesea, deci, cu mai nimic. Am încercat să-mi amintesc care au fost cele mai comune sendvişuri ale copilăriei mele, survenită într-o mică perioadă de dificultăți în sectorul aprovizionării – dar care, învăţam la şcoală, avea să fie curând depăşită, atunci când vom păşi cu toţii în comunism. Din fericire, am depăşit-o puţin mai repede decât preconiza Ceauşescu, în 1989, că nu ştiu cât mai rezistam să mărşăluim triumfători spre comunism cu burta lipită de spate.

Iată, deci, un mic top al sendvişurilor din anii ‘80 – subiectiv, desigur, căci el reflectă ce nu se găsea la Beiuş, nu ce nu se găsea la voi.

1. Sendvişul cu frigănele

Nu era un sendviş propriu-zis, ci pur şi simplu două felii de pâine tăvălite prin ou şi prăjite în ulei între care se punea un strat de zahăr. A fost cel mai comun sendviş al anilor ‘80, fiindcă nişte pâine veche, două ouă şi un pic de lapte se mai găseau. Sendvişul cu frigănele era un fel de tanc T-34 al senvişurilor: nu prea grozav, dar ieftin şi uşor de produs. E drept că n-am câștigat cu el războiul rece, dar măcar i-am supraviețuit.

2. Sendvişul cu pateu

Singurul lucru de pus între două felii de pâine care se găsea cu uşurinţă în RSR era pateul de ficat. Prin urmare, mulţi dintre noi căram în ghiozdane un sendviş, două cu pateu. Un prim dezavantaj e că pateul nu intră în pâine – deci, presat în ghiozdan, pateul se scurgea dintre feliile de pâine şi mânjea şerveţelul în care era împachetat sendvişul. Celălalt dezavantaj al pateului e că pute îngrozitor, mai ales într-un ghiozdan din muşama când afară sunt 30 de grade. Partea bună e că nu trebuia să împarţi cu nimeni sendvişul – nişte felii puturoase de pâine de care sunt lipite bucăţele de şerveţel n-au făcut niciodată cu ochiul cuiva.

3. Sendvişul cu untură

Întrucât untul dispăruse din alimentări pe la începutul anilor ‘80, o soluție de compromis era untura de porc, adusă de la ţară. Ca să mai taie greaţa, mergeau ca unse peste untură nişte felii rotunde de ridiche, primăvara, sau, în restul timpului, ceapă tăiată. Îţi mirosea puţin gura, dar dacă profesorul te simţea, şansele să fii scos la tablă erau aproape nule.

4. Sendvişul cu zacuscă

La fel ca pateul, şi zacusca pute şi se prelinge, mânjind punga, dar avea avantajul că se face în casă – deci nu trebuia vânată prin alimentări. Mergea foarte bine şi la micul-dejun, intra perfect cu o cană, două de salam de Sibiu.

5. Sendvişul cu parizer

Şi parizer se găsea din belşug în comerţul socialist. Dacă îmi aduc însă bine aminte, era un singur tip de parizer pe atunci – probabil aveau un singur praf de cărămidă din care îl produceau. Nu puteai mânca prea mult fiindcă te balona – probabil băgau şi un pic de carbid în procesul de fabricaţie.

6. Sendvişul cu slănină

Se întocmea din felii subţiri de slănină îngrămădite între două felii groase de pâine. Din nou, umplutura nu provenea din comerţul socialist, unde nu se găsea mai nimic. Era un sendviş de iarnă, căci pe vremea aia, la fel ca roşiile, castraveţii sau ridichile, şi porcul era un fruct sezonier.

7. Sendvişul cu brânză

În sfârşit, vor spune cititorii mai tineri, uite un sendviş pe care îl ştim şi noi! Nu chiar, căci pe vremea lui Ceau nu existau brânza topită felii pentru sendviş, crema de brânză, feliile subţiri de caşcaval (bine, nici caşcaval ca atare, roată) şi alte asemenea formă de brânză atât de apreciate de şcolari şi de burlaci. Nu, pur şi simplu se tăia o bucată sfărâmicioasă şi puturoasă de telemea şi se băga între două felii de pâine, iar lângă ele se îndesau şi câteva bucățele de gogoşar. Sendvişurile astea erau la fel de greu de mâncat ca hamburgerii de astăzi, căci jumătate din brânza aia sfărâmicioasă cădea pe jos când muşcai din pâine.

8. Sendvişurile de sărbătoare

Existau însă şi momente în care ai tăi reuşeau să facă rost de undeva de o rudă de salam de Sibiu sau Babic, de o roată de caşcaval sau de un pachet de unt. Erai regele sendvişurilor. Doar că nu apucai să mănânci nici jumătate din el, că toată lumea voia “o muşcătură”. Iar când te retrăgeai în sfârşit într-un colţ să mănânci ce-a mai rămas din sendviş, apărea bătăuşul şcolii. Voia şi el o muşcătură. N-aveai csf, îi întindeai sendvişul: “Ia-l pe tot, eu m-am săturat”.

A trecut mai bine de un sfert de veac de-atunci, aproape am uitat ce greu era cândva să faci un banal sendviş. Azi intru la KFC şi cel mai greu mi-e să mă hotărăsc dacă vreau un Booster cu pui și castraveți murați, un Crispy Sandwich cu Crispy Strip, brânză Cheddar, castraveți murați, maioneză și chiflă cu susan sau un Crispy Meltz cu brânză Cheddar, roşie şi tortilla. Sau între un sandwich picant, cu pui Zinger, sau nepicant, cu pui Fillet.

Probabil că într-un univers paralel, în care am crescut şi am ajuns în comunism, chiar în momentul ăsta am o dilemă oarecum similară: la care coadă să mă aşez, la Booster, la Crispy Sandwich sau la Crispy Meltz? La care sunt şanse să apuc ceva?

Albert Einstein: „Dacă albina dispare vreodată de pe pământ, omul mai are de trăit doar 4 ani!”

Sănătatea noastră depinde de sănătatea mediului înconjurător, iar albinele ne oferă indicii esențiale cu privire la starea mediului în care trăim. Prin simpla lor prezență ne dăm seama că în acel loc nu există poluare, nu degeaba mai sunt numite și „farmaciștii primăverii”.

Fizicianul Albert Einstein, laureat al premiului Nobel, spunea încă din 1924: „Dacă albina va dispărea vreodată de pe pământ, omul mai are de trăit doar patru ani”.

Savanții din zilele noastre îi dau dreptate, pentru că micile insecte de doar 12 mm polenizează peste 80% dintre pomii fructiferi și din plantele de cultură de pe planetă, fiind astfel „regizorii” ecosistemului nostru.

Apiterapia este denumirea medicală a folosirii produselor albinei melifere pentru combaterea bolilor și pentru vindecarea rănilor.

Mai ales mierea – pentru vindecarea rănilor, propolisul – ca antibiotic natural, dar și înțepăturile de albină ca formă a acupuncturii, sunt metode apiterapeutice”, explică dr. Ștefan Stângaciu, președintele societăților germane și române de Apifitoterapie.

MIEREA

Reglează colesterolul: Studiile clinice arată că mierea acționează favorabil asupra metabolismului grăsimilor, respectiv asupra nivelului colesterolului. De asemenea, lăptișorul de matcă reduce colesterolul „rău” și chiar tensiunea arterială.

Alungă migrenele și cârceii: Cu fiecare lingură de miere consumată, organismul primește și mai mult magneziu – o binefacere pentru musculatură – și este stimulată producerea serotoninei la nivelul creierului, ceea ce anulează toate „șansele” de migrene.

Slăbește cu miere: Mierea influențează nivelul glicemiei și producția de insulină, astfel încât nu apare senzația de foame puternică.

PROPOLISUL

Remediu pentru psoriazis și arsuri ușoare: Cules de albine, acesta protejează florile și mugurii firavi împotriva bacteriilor și ciupercilor – același efect îl are și asupra afecțiunilor pielii, ca psoriazisul sau arsurilor ușoare.

VENINUL DE ALBINE

Vindecă reumatismul: Veninul de albină, folosit direct ca înțepătură sau ca injecție subcutanată, alină durerile acute ale oaselor și articulațiilor care apar în cazul unor forme de reumatism, artrită sau artroză.

Dedicate generației de astăzi: 10 imagini care îți vor aminti de anii ’80 – ’90

Amintirile din anii ’80, de pe vremea comunismului ne trezesc mereu emoții și puțină melancolie

De aceea ne-am bucurat când am găsit un articol structurat ca un mini-dicționar cu câteva dintre obiectele din perioada respectivă și ce semnificau acestea. Poate veți râde, însă mulți tineri din ziua de astăzi nu știu ce înseamnă un magnetofon, de exemplu.

1. Telefonul cu disc

– Un telefon dotat cu o roată/disc ce avea un gol în dreptul fiecărei cifre. Învârtind de aceasta, cu degetul în dreptul cifrei dorite, puteai forma un număr de telefon. Ca și acum, la celălalt capăt era o persoană. Faza mai puțin plăcută era că și tu și el trebuia să fiți acasă, lângă telefon și lângă părinți, în momentul convorbirii. Uneori conexiunea trecea printr-o centrală și o centralistă vă făcea legătura la numărul dorit.

2. Cartea de telefon – Un fel de catalog, mare și gros, cu numerele de telefon ale vecinilor și prietenilor tăi, plus încă alte numere ale milioane de necunoscuți. Un fel de arhivă unde puteai găsi pe oricine. Se ținea lângă aparatul de telefon cu disc și în ea găseai cam ce găsești acum în memoria mobilului tău, plus o căutare pe Google, să zicem.

3. Sifon – O apă minerală pe care ți-o preparai singur, introducând la capătul sifonului o capsulă cu CO2. Știu, pare un experiment științific complicat, dar nu e.

Existau și sifoane, cu plasă, pe care le încarcau la ‘Sifonărie’ niște ‘magicieni’ în halate albe. Mai nou, au apărut din nou niște automate unde poți umple sticle cu apă plată sau minerală… Sunt foarte aproape de ideea de sifon.

4. Banda de magnetofon – Asta este ceva mai greu de explicat. Știți strămoșul dvd-ului, care avea un strămos… cd-ul, care avea mai mulți strămoși… casetele.

Ei bine, stră-stră-străbunicul dvd-ului, se chema magnetofon, iar muzica era imprimată pe o bandă. Într-o bandă, pusă pe un magnetofon de 10 kilograme, încăpea de 10000 de ori mai puțină muzică decât încape acum într-un iPod. Dar, parcă era mai bună.

5. Dublu casetofon – Nu vă speriați, nu făceam drag&drop cu muzica! Era un aparat cu două locuri pentru casete. În stânga apăsam butonul de play, iar în dreapta play și record. Da, asta era metoda prin care înregistram noi muzica de pe o casetă pe alta.

6. Oracol – Un fel de strămoș al Facebook-ului, dar pe hârtie. Fiecare avea un caiet cu tot felul de întrebări la care restul copiilor trebuiau să răspundă și să lase diferite amintiri.

7. Mileu – Ceea ce se poate vedea azi pe femeile de pe stradă noi țineam pe televizor. Iar peste mileuri se punea un pește de sticlă.

8. Mihaela – Un personaj de desene animate care era foarte îndrăgit ăn acea vreme. Adevărul este că și alte variante nu prea existau. Un episod dura mult prea puțin, la fel ca toate programele televizate.

9. Stilou – Obiectul cu care desenau copiii, înainte de a folosi tableta? Creion se chema. Ei bine, el avea un frate care se numea pix, care avea un tată pe nume stilou. Penița stiloului se înmuia în cerneală, un lichid colorat, apoi se atingea cu ea hârtia… Un fel de mouse înapoiat…

10. Țeava cu cornete – Strămoșul Counter Strike-ului, numai că se juca în decor real și în loc de gloanțe se foloseau o țeavă și cornete de hârtie.

Ce ați deținut din lista aceasta? Va rugam să ne scrieți în comentarii.

Ai fumat mai mult de 5 ani? Iată remediul naturist care îți curăță plămânii în doar 3 zile

In fiecare an, zeci de mii de persoane isi pierd viata din cauza fumatului activ sau a celui pasiv, iar cancerul de plamani a devenit din ce in ce mai prezent in vietile noastre.

Fumatul este un viciu de care foarte putini sunt capabili sa renunte complet. Fumatorii se confrunta cu o congestie pulmonara legata de cantitatile de gudron, nicotina si alti compusi toxici care se acumuleaza in fluxul sanguin in timp. Alaturi de bolile de plamani, fumatorii inraiti se confrunta adesea cu o tuse persistenta, cu bronsita si trebuie sa ia imediat masuri.

O singura tigara fumata de o femeie insarcinata creste ritmul cardiac fetal timp de 90 de minute. In timp, acest lucru poate duce la aparitia sindromului tabagic fetal. Acesta se traduce prin scaderea lungimii corpului, scaderea dezvoltarii normale intelectuale, emotionale si comportamentale si scaderea circumferintei capului si toracelui ale copilului. Nou-nascutii mamelor fumatoare cantaresc cu 200 grame mai putin decat ceilalti.

Reteta care curata plamanii in trei zile, chiar daca ai fumat mai mult de cinci ani

La bronsita, primul simptom este tusea cronica care la inceput apare doar dimineata, apoi devine permanenta, insotita de o expectoratie si mai tarziu de emfizem cu insuficienta respiratorie.

Emfizemul pulmonar este o alta problema grava. Un procent mai mare de 90% din bronhopneumopatiile cronice au drept cauza fumatul, prin asocierea bronsitei cronice cu emfizemul pulomonar.

Pentru cei care vor sa trateze natural aceste probleme, exista o solutie eficienta si la indemana tuturor.

Ingrediente

zahar brun – 400 de grame
apa plata – 1 litru
pudra de turmeric – 2 lingurite
radacina de ghimbir – o bucata
ceapa taiata – 400 de grame.

Pune intr-o cratita zaharul brun cu apa, pana cand ajunge la fiert. Adauga radacina de ghimbir si ceapa si lasa sa fiarba cateva minute.

Pune si pudra de turmeric si lasa sa se fiarba pentru 15 minute. Ia apoi oala de pe foc si las-o la temepratura camerei, pana cand se raceste.

Pune amestecul obtinut intr-un borcan de sticla si pune-l la frigider. Consuma in fiecare zi un pahar plin, de doua ori pe zi, la micul dejun si la cina.

In numai cateva zile, vei observa ca plamanii tai vor fi mult mai curati, chiar daca fumezi de ani de zile.

Beneficiile unui ardei iute consumat în fiecare zi i-au impresionat până și pe medici

De-a lungul timpului, ardeii iuți și-au câștigat renumele de aliment terapeutic. Studii desfășurate în Statele Unite ale Americii și Australia au arătat că această legumă previne multe boli cardiovasculare și vindecă anumite afecțiuni ale stomacului și ale intestinelor. Originari din America Centrală și de Sud, ardeii iuți s-au răspândit în întreaga lume cu ajutorul navigatorilor spanioli și portughezi.

Ardeiul iute are gustul specific datorită unui ingredient special numit capsaicină. Cantitatea de capsaicină determină gradul de iuțeală al ardeilor. Cu cât cantitatea este mai mare, cu atât ardeii sunt mai iuți. Îți place mâncarea iute sau picantă? Poți consuma ardei iute la fiecare masă. Vezi mai jos cele mai importante beneficii.

Pierdere în greutate – Alimentele iuți accelerează procesul de pierdere în greutate.

Cercetătorii au demonstrat că substanța care determină nivelul de iuțeală – capsaicina – ajută organismul să ardă mai multe calorii.

Prevenirea cancerului

Se crede că substanța care determină iuțeala ardeilor poate distruge celulele canceroase. Ardeiul iute vă ferește de răceli și previne, de asemenea, accidentele vasculare cerebrale (AVC) și obezitatea.

Îmbunătățește sănătatea inimii

S-a demonstrat că ardeii iuți pot reduce nivelul colesterolului și nivelul de trigliceride. De asemenea, pot preveni formarea cheagurilor de sânge. Țările care folosesc ardeiul iute în abundență au o rată mai scăzută a bolilor de inimă.

Hipertensiune

Ardeiul iute poate scădea tensiunea arterială și poate relaxa vasele de sânge.

Managerul furiei

Alimentele iuți sau picante stimulează producerea de serotonină – hormonul responsabil pentru starea de bine. Este un remediu eficient și pentru depresie.

Ameliorează inflamațiile

Datorită capsaicinei, ardeiul iute are puternice proprietăți antiinflamatorii. Capsaicina blochează eficient anumite substanțe asociate cu procesele inflamatorii din corp. Consumul regulat de ardei iute poate fi o modalitate de prevenție excelentă a artritei.

Ameliorează durerea

Potrivit noilor cercetări în domeniu, ardeiul iute poate reduce în mod eficient durerea cauzată de artrită, psoriazis și neuropatia diabetică.

Îmbunătățește digestia

Potrivit medicinei Ayurveda, gustul iute stimulează apetitul și îmbunătățește digestia. Alimentele care sunt digerate corect îi oferă organismului nutrienții și energia de care are nevoie.

Alimentele digerate greșit produc toxine. Digestia este esențială pentru sănătatea noastră, ața că aceste proprietăți ale ardeilor iuți sunt foarte importante.

Previne cancerul de prostată

Studiile referitoare la cancerul de prostată arată că capsaicina poate distruge în mod eficient celule canceroase. În urma unei terapii de 4 săptămâni, capsaicina a stopat multiplicarea celulelor canceroase, iar tumorile au fost reduse în mod semnificativ în cazul majorității testelor.

Este recomandată administrarea unei cantități de 400 mg de capsaicină de 3 ori pe săptămână pentru a preveni cancerul de prostată.

Previne ulcerul de stomac

Pentru o perioadă lungă de timp, s-a crezut că alimentele iuți pot cauza ulcerul de stomac. În prezent, s-a confirmat că ardeiul iute nu cauzează ulcer, ba dimpotrivă, previne apariția lui. Distruge bacteriile nocive și stimulează secreția de sucuri gastrice cu rol protector.

Testul de 3 zile cu sfeclă roșie vă spune dacă aveți probleme de sănătate

Cu toţii ştim că sfecla roşie este un ajutor extraordinar pentru organism, mai ales în timpul sezonului rece. Este bogată în vitamine şi microelemente, scoate din organism toxinele, îmbunătăţeşte funcţionarea tractului intestinal, protejează ficatul şi inima de boli.

Cu ajutorul sfeclei roşii ne putem testa starea de sănătate, apelând la un exerciţiu simplu:

Consumaţi câte 100 ml. suc de sfeclă roşie, zilnic, şi mâncaţi o salată de sfeclă crudă, dată prin răzătoarea fină.

Repetaţi acest procedeu timp de 3 zile. Urmăriţi schimbările de culoare a urinei. Dacă nu îşi schimbă culoarea, înseamnă că nu sunt probleme serioase de sănătate. Pe de altă parte, dacă sunt probleme de sănătate, urina capătă culoarea sucului de sfeclă.

Observaţii importante:

– Sucul se obţine cu ajutorul storcătorului electric centrifugal, din sfecla roşie cu tot cu coajă, spălată foarte bine.

– Este bine să nu beţi imediat sucul de sfeclă; lăsaţi-l timp de 2-3 ore, pentru a se evapora unele ingrediente ce pot produce efecte negative, precum dureri de cap, stări de greaţă, etc. – Combinaţi sucul de sfeclă roşie cu suc de morcov.

– Consumaţi 100-150 gr. de salată de sfeclă crudă asociată cu crudităţi, în proporţia 1:2 – 1:3, cu alte rădăcinoase, cum ar fi morcovul, ţelină, pătrunjelul, sau cu salată verde ori varză roşie; puteţi adăuga puţin hrean ras, sare, ulei şi oţet după gust, şi puţină miere.

Dacă testul cu suc de sfeclă roşie vă indică unele probleme de sănătate, puteţi urma o cură de câteva săptămâni cu aceeaşi legumă:

Detoxifiere cu suc de sfeclă:

Se recomandă să se înceapă cu 1 lingură de suc de sfeclă pe zi şi să se crească treptat doză până la 300 ml. maximum, timp de 3 săptămâni. Sucul se poate combina şi cu sucul altor rădăcinoase, precum morcov şi ţelină, pătrunjel.

Substanţele active din sfecla roşie au calitatea de a ajuta la eliminarea toxinelor din alimentaţie, din aer, din apă, din diferitele ambalaje, care se acumulează în organism şi ajung să îl sufoce. Astfel de acumulări lente şi extrem de dăunătoare de toxine pot duce la alergie, reumatism, scăderea imunităţii, Alzheimer şi nu numai.

Precauţii: Din cauza conţinutului ridicat în oxalaţi, sucul de sfeclă roşie trebuie consumat cu precauţie de persoanele care au litiază renală (pietre la rinichi). Abuzul de suc de sfeclă (peste 400 ml.) poate determina o paralizie temporară a corzilor vocale. La sucul de sfeclă consumat simplu, fără suc de morcov, pot apărea stări de greaţă.

Siropul de bere te scapă definitiv și rapid de tuse – Iată cum se prepară

Tusea nu iti da pace si nu stii ce remedii sa mai incerci? Ei bine, dupa ce vei incerca acest sirop pe baza de bere, nu vei mai avea probleme cu tusea niciodata!

Aliment natural, obtinut prin procesarea plantelor, cu peste 90% apa, berea pastreaza fibrele solubile, consumul moderat asigurand intre 5% si 10% din necesarul zilnic.

Continutul de alcool variaza de la 0% la 11 %, cel de carbohidrati de la 0% la 6-7 %, iar numarul de calorii de la aproximativ 13 la 85 la 100 ml. De exemplu, o bere blonda obisnuita, cu 4.5-5% alcool, are aproximativ 40 de calorii la 100 ml.

Principalele proprietati nutritive ale berii sunt conturate prin continutul sau bogat in vitamine, minerale si antioxidanti care provin din materiile prime si care impreuna contribuie la o dieta sanatoasa.

De asemenea, berea consumata cu moderatie are efecte benefice asupra reducerii riscului de diabet, osteoporoza si boli cardiovasculare.

Antioxidantii sunt molecule care au capacitatea de a lega radicalii liberi (molecule daunatoare) produsi in procesele oxidative ale organismului.

Continutul de antioxidanti din bere este dublu fata de cel din vinul alb (per portie, nu per 100 ml) si, alaturi de efectul de crestere a HDL colesterol, confera rol protector cardiovascular. Proprietatile antioxidantilor sunt intens studiate si este confirmat si rolul anti-neoplazic.

Scapa definitiv de tuse folosind acest sirop facut din numai doua ingrediente, pe care si tu le ai la incemana.

Ai nevoie de:

150 g de zahar
jum. de litru de bere

Cum se prepară?

Topeste zaharul intr-o tigaie pana cand capata o nuanta maronie. Ia tigaia de pe foc si adauga berea.

Pune din nou tigaia pe foc si lasa amestecul sa fiarba la foc mic pret de 20 de minute.

Ia apoi siropul de pe foc si pune-l intr-o sticla.

Adultii pot consuma o lingura de sirop pe zi, iar copiii o lingurita. Dupa numai 12 ore vei observa imbunatatire a situatiei, iar dupa 24 de ore tusea va deveni o amintire neplacuta.

O bunătate de te lingi pe degete – Cartofi umpluți cu carne tocată

Ingrediente:

15 cartofi
250 g de carne
1 ceapă
sare și piper după gust
50 g de smântână
40 g de untsos de roșii la dorință

Mod de preparare:

Curățiți cartofii și cu ajutorul unui cuțit scoateți miezul.

Se fierb timp de 8- 10 minute, așa ca să fie pe jumătate gata.

Carnea cu ceapa se toacă sau se taie mărunt și se adaugă sare și piper.

Cartofii ii umplem cu carne tocată și îi aranjăm bine într-un bol adânc, dar în așa fel ca să putem turna deasupra sos. Smantana se amesteca cu sare, se adaugă puțină apă și unt topit, se amestecă și se toarnă peste cartofi.

Puteți să adăugați mai multe și sos de roșii, pentru un gust mai intens.

Se gătesc cartofii timp de 30 minute in cuptor preincalzit la 180 de grade.

Se servesc cartofii umpluti cu verdeață.

Vor arăta foarte apetisanti, dar gustul – e incomparabil.

Poftă bună!

Salvați rețeta, le faceți de Paște – Sarmale după rețeta lui Chef Cătălin Scărlatescu

Te mândrești cu cele mai bune sarmale făcute de tine? Anul acesta încearcă să faci preparatul tradițional românesc, gătit după rețeta lui Chef Cătălin Scărlatescu!

Ne este clar, cat de strict si profesionist este Chef Catalin Scarlatescu, celebrul jurat din cadrul emisiunilor cu caracter culinar, asa ca, dupa ce a adunat ingredientele perfecte, a inceput sa lucreze la reteta pentru preparatul mult ravnit de Sarbatori.

Dupa ani intregi de explorat si incercat diverse imbunatatiri la reteta traditionala pentru sarmale, Chef Catalin Scarlatescu, a descoperit secretul care le face sa fie extrem de gustoase.

Ingrediente pentru rețeta de sarmale a lui Chef Scărlătescu:

– 2 kg ceapa
– 4 kg de carne tocata de porc
– 500 g orez
– 40 g piper
– 11 g sare/kg carne
– o bucată de afumatura
– bulion
– varza murata

Mod de preparare:

Se toca ceapa marunt, dupa care o calim pana prinde o culoare usor aurie si o lasam putin la racit. Apoi o amestecam cu carnea tocata, orezul spalat in prealabil, cimbru, sare, piper si inca 2 ingrediente secrete.

Intre timp, alegem cele mai frumoase frunze de varza murata. Impaturim cu grija continutul. Dupa ce am terminat de facut sarmalele, tocam varza murata si o amestecam cu bulion.

Este momentul sa punem totul in oala. Mai intai asezam un strat de varza, peste care adaugam cateva foi de dafin, dupa care asezam in mijloc o bucata generoasa de afumatura si incepem sa punem un strat de sarmale.

Repetam cu un strat de varza si unul de sarmale pana cand umplem oala. Adaugam apa si un pic de ulei, dupa care le bagam la cuptor.

Fierte cu dichis, mai bine de 4 ore, sarmalele lui Scarlatescu, ti se vor topi in gura.

Alte articole